Politica bazată pe resentimente s-a intensificat în estul Germaniei, iar vest-germanii se confruntă cu întrebări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a acordat un interviu care a generat discuții ample. Titlul acestuia a fost „Multor vest-germani le-a ajuns cuțitul la os”.
Interviul a fost menit să reamintească est-germanilor furioși, în special celor care consideră că votarea pentru AfD este o reacție la resentimentele față de vest, despre diferențele dintre regiunile estice și vestice. Brechtken a afirmat că aceste discrepanțe sunt mai degrabă emoționale decât raționale, sugerând o lipsă de onestitate în autoevaluarea est-germanilor.
Mai mult, el a argumentat că vestul Germaniei a demonstrat, de-a lungul ultimilor 75 de ani, o capacitate mai bună de a gestiona democrația și de a combate extremismul, în contrast cu est-germanii, care ar avea o tendință înnăscută către soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, a reflectat asupra acestui interviu, întrebându-se cât din ceea ce a spus Brechtken era pur istoric și cât era opinie personală. Totuși, ea recunoaște că Brechtken a avut dreptate într-o privință.
AfD s-a născut în Vest și „mușcă” din Est
Furia est-germanilor, popularitatea AfD, victoria extremiștilor în Saxonia-Anhalt și, cel mai probabil, rezultatele partidului în alegerile regionale din 20 septembrie, trebuie să fie un prilej pentru a reaminti faptele istorice și pentru a ridica întrebări pe care Brechtken nu le-a abordat. AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar mulți dintre liderii săi provin din landuri vestice. Este esențial să ne întrebăm nu doar ce atrage est-germanii către AfD, ci și ce îi determină pe unii vest-germani să sprijine un astfel de partid.
Landurile vestice, care s-au lăudat cu realizarea denazificării după 1945, trebuie să analizeze motivele pentru care fascinația față de extremism continuă să reapară. De asemenea, se impune să ne întrebăm de ce nu există structuri eficiente pentru a contracara ascensiunea mișcărilor extremiste, ci, dimpotrivă, un sistem care le permite să prospere.
„Copilul” din ’89 a crescut și e furios
În 1989, mulți est-germani sperau la o combinație între socialism și capitalism. Reunificarea nu era neapărat opțiunea preferată, iar modul în care a decurs procesul a lăsat impresia unei gestionări defectuoase. Treuhand, agenția responsabilă cu privatizarea economiei fostei RDG, a dus la distrugerea a 94% dintre companiile est-germane. Aproape două milioane de locuri de muncă au dispărut în est.
În anii ’90, mulți est-germani au ieșit din nou în stradă, nu împotriva propriului guvern, ci împotriva celor din vest, cerând alegeri noi și renegocierea acordurilor care le afectau viața. Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat dacă nu se teme de o nouă revoluție în Germania de Est, în contextul nemulțumirilor populare.
În acele vremuri, fosta Germanie de Est era privită ca un copil care trebuia să asculte de „părintele” său vestic. Acum, acel copil a crescut și își amintește de experiențele sale, așa cum a subliniat Ulrich Siegmund, reprezentantul AfD în Saxonia-Anhalt, care s-a născut în anul reunificării.
Mesajul percutant cu care AfD a cucerit Estul
AfD promite recâștigarea controlului. Evenimentele recente din Saxonia-Anhalt depășesc simpla chestiune a controlului, fiind motivate de dorința de revanșă. Estul a spus „ajunge” unui Vest considerat copleșitor. „Rezultatul arată că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate”, a declarat Siegmund după victorie.
Aceste cuvinte au rezonat profund. Mulți dintre cei care susțin AfD nu cunosc programul acestuia și nu par interesați de detalii, ci de faptul că cineva le-a ascultat nemulțumirile. În timpul campaniei, Siegmund a organizat evenimente cu cârnați și bere gratuite, creând un sentiment de comunitate în satele și orașele afectate de declin.
Deși mulți nu realizează că AfD nu va îmbunătăți situația din est, partidul a reușit să ofere oamenilor atenție în schimbul votului, ceea ce a devenit o prioritate.
Orice va urma, toată lumea a știut
AfD, un partid extremist creat de vest-germani și susținut de est-germani, aspiră acum la putere la nivel național. Programul său se bazează pe idei care au necesitat, în trecut, un război și o înfrângere totală pentru a fi abandonate: rasismul, credința în superioritate și disprețul față de cei excluși.
Aceasta nu este o problemă regională, ci una națională, care ar trebui să îngrijoreze fiecare cetățean german. Un vot pentru AfD înseamnă un vot pentru aceste idei, chiar și în contextul furiei și dezamăgirii legitime.
În aprilie 1932, Partidul Nazist a devenit cea mai puternică formațiune politică într-o alegeri regionale din zona actualului land Saxonia-Anhalt, obținând 40,7% din voturi, formând primul guvern regional nazist din Germania.
Orice s-ar întâmpla în continuare, va fi greu să spunem că nu am știut, concluzionează jurnalista.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
